Această boală afectează ţesuturile care susţin dintele: gingie, os, ligamente, cementul dentar. Începe cu o inflamaţie gingivală caracterizată prin:

  • roşeaţă la nivelul gingiilor
  • sângerare la periaj sau chiar spontan
  • durere
Această inflamatie se poate remite (vindeca) în urma detartrajului minuţios supra şi subgingival, a corectării tehnicii de periaj, folosirii de produse profesionale pentru igienă cu proprietăţi antiseptice şi antibacteriene.
Această inflamatie se poate şi agrava dacă pacientul neglijează situaţia.

Leziunile avansate ale bolii parodontale înseamnă:

  • ulceraţii şi supuraţii gingivale
  • distrugeri ale osului alveolar şi ligamentelor periodontale (care susţin dintele)
  • apariţia de pungi parodontale şi abcese parodontale
  • mobilitate dentară sfârşind cu pierderea dinţilor afectaţi

Cauzele bolii parodontale:

  • microbiană, apariţia bolii fiind favorizată de o igienă defectuoasă/ inexistentă, tartru în cantităţi mari, fumat;
  • există în apariţia acestei boli şi o componentă genetică.

NICIODATĂ în tratamentul bolii parodontale NU SE ÎNCEPE cu TRATAMENT CHIRURGICAL. Acesta reprezintă ultima metodă de tratament pentru stabilizarea bolii.

Primul pas este detartrajul supra şi subgingival atât ultrasonic cât şi manual, sub anestezie, pentru îndepărtarea în totalitate nu numai a depozitelor de tartru, dar şi a ţesutului de granulaţie, cementului infiltrat, osului infectat. Înainte de începerea acestui tratament se măsoară şi se notează în fişa pacientului, adâncimea pungilor parodontale existente.

Pasul II: reevaluare după cel puţin 6 săptămâni până la 3 luni. Se remăsoară pungile parodontale şi dacă se observă o îmbunătăţire se face doar o curăţare în zonele ce necesită, precum şi un periaj profesional/ airflow. Se recheamă pacientul după încă 3 luni şi apoi din 6 în 6 luni.

În tot acest interval de timp şi pe termen lung, acesta trebuie să aibă o igienă perfectă (FOARTE RECOMANDATE: periuţele de dinţi electrice – PHILIPS SONYCARE, apa de gură, floss-ul- aţa dentară).

Dacă situaţia nu s-a îmbunătăţit se reia detartrajul, de data asta asociat cu tratament antibiotic general şi local.

Dacă situaţia se agravează chiar şi după câteva şedinţe de curăţire profesională, iar pacientul are o igienă foarte bună, se stabileşte soluţia chirurgicală adecvată.

Chirurgia parodontală reprezintă o specialitate chirugicală de sine stătătoare, de aceea, pentru ca operaţia să aibă succes, trebuie efectuată de specialişti în domeniu, cu instrumentar chirurgical adecvat (de microchirurgie) şi cu materiale regenerative de cea mai bună calitate.