Pentru a înţelege mai bine conceptul de fateta trebuie să va imaginati fatetele ca fiind asemanatoare unghiilor false.

Faţetele sunt ceramice şi se lipesc de dinţii preparaţi pentru a primi faţetele.

Indicaţiile faţetelor:

  • Dinţi pătaţi sau cu o culoare care nemulţumeşte pacientul chiar şi după un tratament de albire;
  • Obturaţii (plombe) mari pe frontali care, de asemenea, dau un aspect inestetic zâmbetului;
  • Spaţiere între dinţi, în special diastemă (strungăreaţă);
  • Fisuri/ fracturi în smalţ;
  • Dinţi prea scurţi, înguşti.

În esenţă este o metodă, în primul rând, de refacere a esteticii, de “cosmetizare”. Ceramica din care se confecţionează faţetele are transluciditatea şi duritatea smalţului, făcând-o să fie material de elecţie pentru rezultate estetice foarte bune. Aceste calităţi sunt păstrate în timp.

Prepararea dintelui pentru faţetă este minimal, nedureros. Se face anestezie pacientului pentru confort.

Diferenţa esenţială între o coroană de ceramică şi o faţetă este tocmai aceasta – pentru faţetă, dintele se şlefuieşte foarte puţin, strict în smalţ, doar pe una din feţe, în schimb, pentru coroană, se şlefuieşte tot dintele.

Sunt nişte obturaţii (plombe) care se realizează în laborator şi se cimentează în cavităţi special preparate.

Dinţi cu plombe mari, vechi ce trebuiesc înlocuite, dinţi cu fracturi de pereţi dentari – în acest caz dacă fractura este subgingivală, adaptarea incrusaţiei este perfectă în zona aceea pe când o obturaţie bine adaptată subgingivală e discutabilă.
Sunt mai indicate incrustaţiile ceramice decât obturaţiile de compozit pentru:

  • o estetică ireproşabilă
  • stabilitatea coloristică perfectă în timp
  • Scade riscul de fractură a pereţilor dinţilor restanţi, risc crescut în cazul plombelor datorită variaţiilor volumetrice la priză a compozitului
  • Scade riscul infiltrării marginale şi a apariţiei cariei secundare datorită interpunerii unui strat de ciment între preparaţie şi incrustaţie, cimenturile folosite fiind de ultimă generaţie, cu calităţi excepţionale pentru un prognostic bun al dintelui
  • Adaptarea în ocluzie (muşcătură) este perfectă pentru că se realizează în laborator, în urma unei amprente precise a situaţiei clinice.

Un alt mare avantaj este în cazul dinţilor cu cavităţi mari, dar vitali. Pentru a păstra vitalitatea lor şi a nu o periclita în timp se indică incrustaţiile ceramice, compozitele aşezate în apropierea camerelor pulpare sunt toxice pentru mănunchiurile vasculare şi în timp, se poate ajunge la necroză (moartea) acestuia.

Incrustatii Ceramice

Sunt nişte obturaţii (plombe) care se realizează în laborator şi se cimentează în cavităţi special preparate.

Indicaţii:

Dinţi cu plombe mari, vechi ce trebuiesc înlocuite, dinţi cu fracturi de pereţi dentari – în acest caz dacă fractura este subgingivală, adaptarea incrusaţiei este perfectă în zona aceea pe când o obturaţie bine adaptată subgingivală e discutabilă.
Sunt mai indicate incrustaţiile ceramice decât obturaţiile de compozit pentru:

  • 1. o estetică ireproşabilă
  • 2. stabilitatea coloristică perfectă în timp
  • 3. Scade riscul de fractură a pereţilor dinţilor restanţi, risc crescut în cazul plombelor datorită variaţiilor volumetrice la priză a compozitului;
  • 4. Scade riscul infiltrării marginale şi a apariţiei cariei secundare datorită interpunerii unui strat de ciment între preparaţie şi incrustaţie, cimenturile folosite fiind de ultimă generaţie, cu calităţi excepţionale pentru un prognostic bun al dintelui;
  • 5. Adaptarea în ocluzie (muşcătură) este perfectă pentru că se realizează în laborator, în urma unei amprente precise a situaţiei clinice.

Un alt mare avantaj este în cazul dinţilor cu cavităţi mari, dar vitali. Pentru a păstra vitalitatea lor şi a nu o periclita în timp se indică incrustaţiile ceramice, compozitele aşezate în apropierea camerelor pulpare sunt toxice pentru mănunchiurile vasculare şi în timp, se poate ajunge la necroză (moartea) acestuia.